Recenzie Picnic la marginea drumului de Arkadi și Boris Strugațki

Titlu: Picnic la marginea drumului

Autor:  Arkadi și Boris Strugațki

Editura:Nemira

Anul apariției:2017

Număr de pagini: 184

Disponibilă: Nemira

– Probabil, prima dumneavoastră descoperire mai importantă, doctore Pilmann, trebuie considerată a fi „Radiantul Pilmann“…

– Cred că nu. „Radiantul Pilmann“ nu este nici prima, nici cea mai serioasă şi, în fond, nici nu-i o descoperire. Şi nu chiar a mea.

Mulțumesc editurii Nemira pentru exemplarul oferit, altfel nu ouneam mâna pe  acest roman SF, foarte bine structurat și pe care l-am citit în câteva ore. Dacă nu-mi recomandau cei de la editură romanul, cu siguranță nu-l citeam și treceam peste el cu vederea. O carte captivantă prin modul lui de a fi și mai ales prin scrierea sa.

Dacă sunteți cititori înflăcărați ai genului SF romanului Picnic la marginea drumului este un roman cu care să vă delectați , cu siguranță va fi pe placul vostru și veți petrece niște ore cu adevărat palpitante alături de personaje.  Romanul a fost publicat inițial în anul 1972, în Rusia și publicat la Editura Nemira anul acesta în secțiunea iubitorilor de SF. Dacă nu știți nimic despre carte descrierea este următoarea:

Romanul care i-a facut celebri in lume pe fratii Strugatki si datorita capodoperei Calauza de Andrei Tarkovski

Red Schuhart este calauza. O forta necunoscuta il impinge pe acest inadaptat sa se aventureze ilegal in Zona, in cautarea obiectelor misterioase lasate de vizitatori din alta lume. Zona, care determina pana si natura fiicei lui, il obsedeaza. Insa de dragul fiicei ia hotararea de a face o descindere tragica in adancimi ostile.

Publicat dupa indelungi eforturi in Uniunea Sovietica, Picnic la marginea drumului merge mai departe decat literatura SF. Alegorie politica bogata in implicatii filosofice, cartea a devenit una dintre lecturile obligatorii ale omului de azi care isi pune intrebari despre memorie, disperare si umanitate.

Alături de Red, trăim în Zona care este situată în orașul Marmot, unul din cele șase vizitate de extratereștii și rămășițe ale Vizitei. Casele celor care trăiau acolo sunt pustii, oamenii fugit cu prima ocazie lăsând totul în urmă fără să miște ceva de la locul lor. Însă casele rămase sunr neschimbate de timp. Cartierele lăsate în urmă au fost împrejurate și păzite și a apărut așa numitul Institut care are în grijă sudierea rămășițelor lăsate în urmă. În Zonă apar stalkerii cei care aduc obiecte din zone și apoi le vând celor interesați.

Evoluția personajului se poate observa cu fiecare progres a lecturi romanului. Redrick Schuhart, zis Red, este cel mai stalker, care îi cunoaște Institutul, deoarece cunoaște Zona mai bine decât ei. Pe o anumită perioadă de timp el începe să lucreze pentru Institut.

Prin ochii lui Red putem vedem toată Zona, cum se aduc zgomotele în cartier. Ne prezintă toate cartierele Zonei , felul în care sunt construite, modul în care trăiesc oamenii și în ce mod sunt văzuți stalkeri. Cum se duce acesta și caute obiecte , metodele posibile în care poate să moară , și cu câtă atenție trebuie să meargă.

Stilul autorilor este unul plăcut, încărcat cu descriere pentru înțelegerea personajului principal. Cu siguranță voi citi și alte romane scrise de frații Arkadi și Boris Strugațki, deoarece modul în care povestesc mă încântă și mi-ar plăcea să le citesc și celelalte lucrări. Chiar dacă este scrisă de două persoane , chiar nu vei sesiza acest lucru deoarece ei doi se completează unul pe celălalt și vei realiza că este scris de o singură persoană, nu de două.

Pentru mine una modul cum povestesc aventurile personajului princial m-a determinat să trimit cartea, deoarece n-am întâlnit niciodată această de idee de stalker și modul în care descoperă anumite obiecte. Și felul în care sunt urmăriți de societate și felul în care sunt pedepsiți dacă se abat de la reguli.

Dacă nu știți ce legătură are titlul cu conținutul cărți , explicația preluată din roman vă v-a lămuri: „Inchipuieste-ti o padure, un drum, o poienita. De pe drum vine o masina si se opreste in poienita. Din masina ies tineri; apar sticle, cosuri cu mancare, fete, tranzistori, foto si cin eaparate . Se face un foc, se pun corturile, se da drumul la muzica, iar dimineata o intend. Animalele, pasarile, insectele, care toata noaptea au privit cu groaza la tot ce s-a petrecut, ies din adaposturile lor, si ce vad? Pe iarba s-a scurs ulei de motor, benzina varsata, bujii si filter de ulei aruncate ici-colo. Peste tot zac carpe, becuri arse, cineva a uitat o cheie. („) Un picnic la marginea unui oarecare drum cosmic. Si ma mai intrebi daca se vor intoarce sau nu”

Acum cred că v-ați lămurit în legătură cu titlul romanului, pentru că la începutul lecturi nu vedem nici o legătură între titlu și conținut până nu am întâlnit acest paragraf pentru a mă lămuri. Și pot să spun că sunt foarte împăcată că am aflat până la urmă misterul.

În final, Red pleacă în căutarea Globului de aur, legendar pentru cei care i-au auzit povestea. Deoarece se spune că acesta ar îndeplini orice dorință. Monologul lui Red din final, m-a emoționat foarte mult, fiindcă vorbește despre lucruri care ar mișca pe oricine ar citi acest roman. Pentru ceo împătimiți ai genului SF, o să le placă la nebunie carte.

În final vă îndemn să citiți ce vă place, ce este pe gustul vostru, iar dacă v-am stârnit interesul pentru cartea Picnic la marginea drumului atunci trebuie să o citiți, iar dacă nu vă intrigă nu ar trebui să vă apucați de ea. Dar niciodată nu se știe când va ajunge cartea respectivă în mâna noastră, așa că niciodată să nu spui nicioadată.

– Da. Numai că nu am nicio legătură cu studiul culturii extraterestre. La COPROVI, împreună cu colegii mei, reprezint opinia ştiinţifică internaţională atunci când e vorba despre controlul îndeplinirii Hotărârii ONU în ceea ce priveşte internaţionalizarea Zonei de Vizitare. În concluzie, urmărim ca ciudăţeniile extraterestre luate din Zonă să fie puse numai la dispoziţia Institutului Internaţional.

Cu respect,

Florinela

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s